Material de presa difuzat la Conferinta de Presa din 8 ianuarie 2004

    Materialul de fata este prezentat de catre INCD-Microtehnologie (IMT-Bucuresti, sau pur si simplu IMT) in calitate de coordonator al proiectului ROMNET -ERA.
    Scopul materialului este de a explica contextul desfasurarii acestui proiect, particularitatile si rolul sau in orientarea cercetarii romanesti catre cooperarea europeana. Acest document joaca un rol complementar fata de DECLARATIA DE PRESA propriu-zisa.
    Materialul este pus la dispozitia presei cu o saptamana inainte de afisarea sa pe pagina de web a proiectului ( www.romnet.net ), la data de 15 ianuarie 2004.

  Principalele probleme abordate sunt legate de:  

A. Importanta integrarii europene in cercetarea stiintifica . Desi " de jure" integrarea cercetarii romanesti este deja realizata, integrarea " de facto " necesita eforturi indelungate si coerente.  

B. Rolul proiectelor de tip actiune suport, finantate de catre Comisia Europeana . In competitia pentru finantarea de proiecte de actiuni suport destinate tarilor candidate, Romania a obtinut un succes notabil care creaza premizele pentru eforturi concertate de participare la PC 6.  

C. Particularitatile proiectului ROMNET -ERA . Finantarea acestui proiect este practic la nivelul solicitat in propunerea initiala . Dupa negociere, obiectivele au fost focalizate pe zone critice ca tematica si grupuri tinta. Proiectul este inovativ si foloseste mijloace evoluate de comunicare electronica.  

D. Rolul important al mijloacelor media in succesul proiectului . Calitatea mijloacelor electronice este o conditie necesara dar nu si suficienta pentru realizarea acestui proiect, pentru care comunicarea eficienta este esentiala. Intr-adevar, este necesara functionarea eficienta a unei "platforme de comunicare" care sa implice mijloacele mass media.
 
Intr-un material separat se prezinta consortiul care a contractat proiectul , insistand asupra rolului fiecarui partener.

Acad. Dan Dascalu
Coordonator al proiectului ROMNET -ERA
Director general al INCD-Microtehnologie

Consideratii generale: cercetarea stiintifica si integrarea europeana  

    Unul din domeniile de care Romania poate beneficia ca urmare a integrarii europene este cel al cercetarii stiintifice.     Teoretic, Romania este deja "integrata" in sistemul cercetarii europene , laolalta cu celelalte tari in curs de integrare. Participa la noul program cadru de cercetare (PC 6) si are acces la acesta in aceleasi conditii ca si actualele tari membre.
     Nu exista si nu va exista in anii urmatori nici o diferenta de principiu intre cercetatorii romani si cei din Polonia, Ungaria, Slovenia si din celelalte tari care vor deveni membre ale Uniunii Europene din mai 2004.
    Pe de alta parte, atat Romania cat si celelalte tari candidate sunt departe de a fi efectiv integrate in sistemul de cercetare european si in particular de a beneficia de fonduri apropiate de cele pe care le cotizeaza.
    Cauzele sunt multiple. Aici mentionam numai cateva. In conditiile in care cea mai parte a finantarii cercetarii dintr-o tara provine din fonduri publice sau private la nivel national, cota aferenta din PIB este de regula sensibil mai mica pentru tarile candidate (cu exceptia Sloveniei). Finantarea modesta este si cauza infrastructurii invechite . Ca urmare, organizatiile din tarile candidate intra in competitia pentru finantarea europeana cu un suport mai redus pe plan national. Scurgerea de competente ( brain-drain ) este aici mai pronuntata, datorita conditiilor de lucru mai putin atractive.
    In fine, in momentul care se pune problema participarii la consortiile pentru propunerile de proiecte in competitiile pentru finantare de catre UE, partenerii din est sunt mai putini "vizibili", mai putin cunoscuti si mai putin credibili , deoarece au la activ mai putine colaborari cu partenerii vestici.
    Accentul pus pe cercetarea aplicativa precum si pe o participare mai substantiala a industriei in PC 6 reprezinta de asemenea conditii mai putin favorabile pentru actualele tarile candidate.
    Totusi, aceasta ramanere in urma a tarilor candidate nu se poate perpetua . Orice tara care vrea sa recupereze decalajul economic care o separa de tarile dezvoltate trebuie sa investeasca mai mult in cercetare-dezvoltare si accelereze ritmul valorificarii acestor activitati in economie.
    Contextul actual legat de extinderea economiei bazate pe cunoastere radicalizeaza aceasta problema a ramanerii in urma. Pe de-o parte, in anumite domenii apar schimbari radicale si noii veniti pot beneficia de conditii de start comparabile cu cele ale "vechilor actor". Atuurile tarilor candidate sunt resursele umane , care reprezinta factorul cheie in "noua economie". Pe de alta parte, pentru resursele umane se duce o batalie acerba: epuizarea acestora ar face sa sa se reduca apreciabil sansele de dezvoltare ale tarii respective. Cu alte cuvinte, in momentul de fata apar noi sanse, dar si noi riscuri.

Participarea Romaniei la programele europene si rolul proiectelor tip "actiuni suport" 

    In clasamentul tarilor candidate Romania este departe de a se situa in plutonul fruntas, indiferent de indicatorul legat de cercetare care este avut in vedere.  
    Comisia Europeana finanteaza actiuni suport care faciliteaza participarea la PC 6 . Unele dintre aceste proiecte au ca tinta in mod expres tarile candidate. Nu mai putin de 1,5 milioane euro din cele 9 milioane de euro puse la dispozitie de Comisia Europeana au fost adjudecate de Romania, pentru patru proiecte, trei din ele avand ca tinta tara noastra. Succesul este remarcabil, deoarece in multe situatii astfel de proiecte sunt coordonate de catre organizatii din UE, care beneficiaza evident de mult mai multa experienta si au prima sansa in competitie.
    Coordonarea unor astfel de proiecte de actiuni suport de catre tara beneficiara , creeaza dupa parerea noastra - circumstante favorabile pentru actiuni cu efecte de durata, care raspund cerintelor reale.
    Cele trei proiecte mentionate au acronimele ROMNET -ERA (INCD-Microtehnologie), ROINTERA (Academia Romana), RoDi (IPA S.A.). Toate cele trei proiecte vor contribui la organizarea in Romania, peste numai 5 saptamani, a Conferintei dedicate participarii tarilor candidate in PC 6 (Bucuresti, Palatul parlamentului, 12-13 februarie 2004 ), coordonata de catre Comisia Europeana.

Particularitatile proiectului ROMNET-ERA,
actiune suport finantata de catre Comisia Europeana si coordonata de catre INCD-Microtehnologie 

    Denumirea proiectului cu acronimul ROMNET-ERA este " ROManian inventory and NETworking for the integration in ERA". ERA (European Research Area) este Spatiul European al Cercetarii , intr-o exprimare plastica, acesta trebuie sa devina "piata comuna a cercetarii". Scopul proiectului, asa cum se reflecta in titlu, este "inventarierea" centrelor romanesti de cercetare si interconectarea acestora (networking) intre ele si cu celelalte centre europene, pentru o mai buna participare la Programul Cadru 6 al Uniunii Europene.
    Ce trebuie sa faca organizatiile din Romania pentru a participa (cu sanse de succes) la competitiile din PC 6? Raspunsul care se da de obicei: " sa invete sa scrie propuneri de proiecte", dar acesta este fundamental gresit. Cu exceptia unor situatii speciale, cum este cel al competitiei la care a participat si propunerea de proiect ROMNET-ERA, propunerile avansate de tarile candidate in calitate de coordonator au sanse infime de succes. Sansele sunt mult mai mari atunci cand proiectul propus este coordonat de catre o organizatie din actuala UE, deoarece proiectele de cercetare propriu-zise din PC 6 sunt destinate unei elite si urmaresc obtinerea unor performante la nivel mondial.  Organizatiile din tarile candidate nu au de regula resursele si prestigiul necesar pentru grupa in jurul lor participanti europeni intr-o propunere ambitioasa si credibila.
    In aceste conditii, atentia principala a celor care vor sa aibe acces la finantarea din CP 6 trebuie sa se indrepte spre participarea la proiectele initiate de altii. Desigur, trebuie cunoscuta tematica competitiei si definita contributia originala la un posibil proiect, dar dincolo de aceasta esential este sa ai acces la cei care propun proiecte, sa participi la pregatirea acestor proiecte si sa convingi ca prezenta ta in propunerea finala este necesara.
    Este un proces lung si dificil care presupune intrarea in principalele circuite informationale, asigurate in principal, dar nu exclusiv, de mijloace electronice  dar si de circulatia cercetatorilor nostri, pentru a putea discuta direct cu potentialii parteneri. Un "capital" care nu trebuie irosit este acela al conexiunilor europene deja existente cu partenerii din proiectele anterioare.  Conexiunile interne la nivel national, dar chiar si in interiorul fiecarei organizatii nu trebuie neglijate, in incercarea de a asigura:

a) o masa critica de resurse;
b) caracterul multidisciplinar al cercetarii;
c) legatura cu industria (potentialul de valorificare). 

    Stilul de lucru, cu conexiuni multiple si flexibile, care evolueaza rapid in timp este nou pentru Romania. Este vorba de " networking", de la "network" (engl.) = retea, putin dezvoltat in Romania, considerat insa a fi esenta ERA, care mai este definita ca "o retea de retele" (a network of networks).  Un termen adecvat pentru a descrie participarea la retele ar putea fi cel de conectivitate, cu sensul de comunicare si de colaborare.
     Din punctul de vedere al conectivitatii, activitatea cercetatorului este caracterizata de formarea de conexiuni diverse si cu o evolutie foarte rapida. Productivitatea stiintifica (si chiar valorificarea cercetarii) sunt strans legate de aceasta conectivitate. Mentalitatea cercetatorului roman trebuie sa evolueze spre acest stil. Nu trebuie insa sa dam vina pe cercetatorii romani, deoarece ei se integreaza foarte bine in strainatate.
    Lipsa de comunicare (in sensul larg al cuvantului) si apetitul redus pentru colaborare reprezinte carente in cultura de organizatie (mult ramasa in urma fata de exigentele epocii "cunoasterii" si chiar o deficienta de sistem.
    Intr-adevar, la nivel "macro", cercetarea romaneasca cunoaste (cel putin) trei sisteme separate: cel al institutelor coordonate de ministere (in primul rand institutele nationale ale MECT), sistemul de cercetare al Academiei Romane si in fine cercetarea universitara, sisteme care comunica foarte putin intre ele si uneori apar pe pozitii antagonice.

Rolul important al mijloacelor media in amplificarea impactului proiectelor de actiune suport
 

Ce asteptam de la mijloacele mass-media?
Intr-un plan mai general :

  -sa convinga publicul de importanta cercetarii stiintifice in  "era cunoasterii", avand in vedere:
          -procesul de educatie si formare profesionala;
          -participarea la cercetarea europeana in particular si cea internationala, in general;
          -valorificarea cercetarii in economie;
  -sa popularizeze "istoriile" de succes, insufland incredere in potentialul creator national.
  -sa arate ca la nivel national se fac eforturi coerente,inclusiv cu finantare europeana.  

Strict legat de proiect

  -sa trimita la sursele de informatie si la cei care pot asigura o asistenta;
  -sa marcheze rezultatele proiectului, contribuind la credibilitatea acestuia;